"Hora Bucovinei" - 21-22 mai 2016 - Program

PROGRAM 



"Hora Bucovinei" - 17 mai 2015 -Program

PROGRAM 



"Hora Bucovinei" - 18 mai 2014 -Program

PROGRAM 

Duminică - 18 mai 2014 - Frasin, Tabăra Bucșoaia

Ora 10:00 -20:00

 

Vizitarea stânelor şi a standurilor:

-          obiceiuri de stână;

-          specialităţi culinare de stână;

-          expoziţii ale meşterilor populari;

-          expoziţii cu utilaje agricole

Ora 11:30-12:00

 

Parada gospodarilor la care participă reprezentanți ai vetrelor folclorice din localităţile judeţului Suceava;

Ora 12:00-12:15

Cuvântul preşedintelui Consiliului Judeţean Suceava;

Ora 12:15-13:15

Spectacol folcloric „Urcă oile la munte” cu participarea Ansamblului Artistic Profesionist ”Ciprian Porumbescu”, partea I;

Ora 13:15-14:00

Spectacol folcloric cu participarea grupurilor artistice ale vetrelor folclorice din judeţ;

Ora 14:00-14:50

Spectacol susținut de interpretul de muzică populară AUREL TĂMAŞ, partea I;

Ora 15:00-16:00

Spectacol folcloric cu participarea grupurilor artisitce ale vetrelor folclorice din judeţ;

Ora 16:15-17:10

Spectacol susținut de interpretul de muzică populară AUREL TĂMAŞ, partea II-a;

Ora 17:15-17:30

Extragerea câştigătorilor tombolei cu premii HUSQVARNA;

Ora 17:30-18:30

Spectacol folcloric „Urcă oile la munte” cu participarea Ansamblului Artistic Profesionist ”Ciprian Porumbescu”, partea II-a;

Ora 18:30 -22:00

Spectacol folcloric cu participarea grupurilor artistice ale vetrelor folclorice din judeţ;

Ora 21:30

Foc de tabără.

 



"Hora Bucovinei" - 18-19 mai 2013

În perioada 18-19 mai , 2013, În Tabăra Bucșoaia din orașul Frasin, jud. Suceava, se vor desfășura manifestările celei de-a treia ediții a evenimentului "HORA BUCOVINEI"

Programul manifestărilor:

Sâmbătă, 18 mai 2013

Ora 11:00 - 14:00
Simpozion Probleme ale spaţiului rural.
Acţiune realizată de Consiliul Judeţean Suceava, în colaborare cu Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, DAPR, APIA, CCI, DSVSA, Direcţia Silvică Suceava, parteneri media.
Teme abordate:
     •    Judeţul Suceava-potenţial lider naţional în agricultura ecologică;
     •    Agenţia de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură - Măsuri de sprijin pentru fermieri;
     •    Avantajele asocierii în agricultură;
     •    Fondurile nerambursabile pentru agricultură - actualitate şi perspective;    
     •    Pădurile Sucevei - trecut, prezent şi viitor.

    Ora 14:00 - 19:00
Vizitarea stânelor şi standurilor
• obiceiuri şi tradiţii de stână • expoziţii ale meşterilor populari • expoziţii cu utilaje agricole
     
Ora 19:00 - 22:00
CONCERT DE LUNA MAI - Trupe etno-pop rock
Foc de tabără.

Duminică, 19 mai 2013

Ora 11:00 - 19:00
Vizitarea stânelor şi standurilor
 • obiceiuri de stână • specialităţi culinare de stână • expoziţii ale meşterilor populari • expoziţii cu utilaje agricole • demonstraţii şi concursuri cu utilaje de pădure şi spaţii verzi.

Ora 13:00 - 13:30
Parada gospodarilor. Participă grupuri care reprezintă vetrele folclorice prezente la eveniment.

Ora 13:30
Cuvânt al preşedintelui Consiliului Judeţean Suceava

Ora 13:45 - 15:30
Spectacol folcloric „URCĂ OILE LA MUNTE“. Ansamblul Artistic Profesionist „Ciprian Porumbescu“, partea I.

Ora 15:30 - 16:00
Festivitate de premiere a participanţilor la eveniment.
Anunţarea câştigătorilor tombolei organizate în cadrul evenimentului.

Ora 16:00 - 18:00
Grupuri artistice ale vetrelor folclorice din judeţ.
Grupuri folclorice ale minorităţilor.
Grupuri din Basarabia şi Regiunea Cernăuţi.

Ora 18:00 - 19:30
Spectacol folcloric „URCĂ OILE LA MUNTE“.  Ansamblul Artistic Profesionist „Ciprian Porumbescu“, partea a II-a.

Ora 19:30
Interpreţi din Bucovina.



Cum ajung în Frasin

Căi de acces:  - DN17;

                       - Calea ferată Suceava - Vatra Dornei.

Orașe apropiate:  - Gura Humorului -7 km;

                             - Câmpulung Moldovenesc - 25 km;

                             - Suceava - 45 km;            



Repere istorice

Lipsa documentelor arheologice sau scrise, de fapt regăsirea acestora din care s-ar putea reconstitui fragmentar istoria veche a acestor meleaguri a făcut ca atestarea documentară să fie târzie, în timpul războiului ruso-otoman dintre anii 1768 şi 1774.

Mărturii hotarnice din veacul al XV-lea ne arată că aceste pământuri au fost locuite mai de mult timp. Toponimul Cetăţuia (Cetăţel, Cetăţile, Cetăţii) ne poartă cu gândul la fel ca şi în alte locuri cu astfel de toponime (cetatea, Ruina ş.a). În urma unor studii au fost descoperite foarte vechi mărturii de locuire. Tapşan, dealul de la intrarea în munţi al vechiului drum din lungul Moldovei spre amonte o fi fost un asemenea amplasament fortificat. Legende istorice şi cuvintele din bătrâni „vorbesc” despre evenimente şi fapte peste care de mult a trecut patima timpului.

Cert este că la 1488, când Ştefan cel Mare şi Sfânt a cumpărat moşia ce cuprindea aproape tot bazinul râului Suha Bucovineană şi o dăruieşte Voroneţului nu s-a pomenit şi despre o altă aşezare decât Stulpicani. Documentele ulterioare de întărire a hotarului braniştii mănăstirii Voroneţ de asemenea nu pomenesc alte aşezări decât târziu la 1741 când Constantin Mavrocordat cere egumenilor de la mănăstirile din zonă „sami” asupra veniturilor şi cheltuielilor mănăstireşti.

Aşa aflăm şi despre existenţa „moşiei Frasin” ori moşia nu poate să fi existat fără oameni.

Recensământul rusesc, hărţile lui Mieg, Buschel, Tahella lui Spleny toate din anii 1772-1775, atestă existenţa celor 4 sate cu nume adaptate la limbajul ocupaţiilor (Buckschoya, La Fras, La Rus, Dorothey), fiecare cu un număr redus de case şi locuitori, dar, spre a certifica ortodoxismul ancestral al locurilor, fiecare avea şi un preot.

Dominaţia austriacă a modificat în cei aproape 150 de ani comportamentul social, economic şi cultural al aşezărilor. Se creează Fondul Bisericesc din pământurile mănăstireşti acoperite cu păduri, iar locuitorii primesc spre folosinţă loturi agricole şi de pădure numite parcele : 42 în Bucşoaia, 75 în Frasin şi186 în Doroteia-Plutoniţa, după Revoluţia din 1848. Unii săteni le-au arendat, alţii le-au vândut şi astfel proprietăţile s-au regrupat. Şi primăria a fost implicată în această activitate funciară cumpărând pământurile insolvabililor sau arendând de la Fond suprafeţe însemnate pentru păşunatul animalelor, suprafeţe ce vor deveni imaşurile satelor.

După 1888, anul când s-a pus în funcţiune calea ferată, începe să se dezvolte într-un ritm susţinut exploatarea şi prelucrarea lemnului.

La început se folosea lemnul de calitate, iar activităţile ce au luat amploare sunt cele de obţinerea manganului şi, mai ales, a potasei. Din lemn se mai produceau doage, draniţă, vresci pentru chibrituri, lăzi de zestre, mobilier, construcţii gospodăreşti.

Un rol pozitiv l-a avut crearea instituţiilor silvice. Ocolul silvic Frasin ia fiinţă în anul 1875. Avea o suprafaţă imensă. Din acestea s-au desprins, pe rând Vama la 1892, Stulpicani -1896. Până la crearea Ocolului Frasin întreaga vale a râului Suha Bucovineană făcea parte din Ocolul silvic Câmpulung.

După falimentul firmei ce construise o fabrică de cherestea modernă în anul 1898, în Bucşoaia, metalurgiştii devin agricultori. Alţi agricultori vin din Wurttenberg şi Baden. Dar nu numai germanii îmbogăţesc componenţa naţională în Frasin ci şi huţulii, rutenii, polonezii. Nume cum sunt Drelciuc, Buhaniuc, Caraciuc, Tanilciuc sau Wolanski, Waszlowek, Skavinski, ş.a ne aduc aminte de originea lor.

La sfârşitul secolului al XIX-lea vin evrei dinspre Galiţia şi Podolia via Siret, Rădăuţi, Humor. Aceştia erau comercianţi, arendaşi, bancheri, industriaşi. În Frasin, la nivelul anului 1890 erau 261 de evrei. Într-o statistică din 1916 din 31 de negustori şi meseriaşi din satele comunei Frasin, 30 erau evrei.

Robii mănăstirilor (ţiganii) sunt eliberaţi în urma creării Fondului Bisericesc şi desfiinţarea mănăstirilor. Cei de la Voroneţ se instalează pe Obreja, apoi sunt mutaţi pe Valea Seacă. Meserii tradiţionale rrome sunt: zlatar, hierar (cherar), lingurar. Dintre familiile mai răspândite cităm: Turcu, Buga, Ţapu-Gabor, Dulai, Boroş, Nergheş, Berci, ş.a.

Dar şi români ardeleni din Bistriţa şi Maramureş vin între 1717-1778 şi mai târziu spre aceste ţinuturi. Dacă în alte localităţi numărul celor veniţi în timpul domniei Maria Tereza ca bejenari ardeleni era mare, în satele Frasinului au venit câteva familii : Ungurean, Şincar, Bălan, Lehaci, Şandru, Venin, Sihleanu, Savul, Cioful, Paţa, Căilean, Bretean, Mândrilă, Potlog, ş.a.

 

Primul război mondial

La 2 septembrie 1914 începe calvarul ocupaţiilor succesive ruseşti urmate de cele austriece. Au fost 3 asemenea pendulări masive a liniei frontului ce au produs mari probleme frăsinenilor. Numeroase vite au fost rechiziţionate sau furate de către contrabandişti. Terenurile agricole rămân nelucrate deoarece rezerviştii au fost încorporaţi în regimente ale Diviziei 43 iar „glotaşii” în Brigada 35 şi trimişi la graniţa de pe Nistru. În vara lui 1916 frontul se stabileşte la vest de Frasin pe linia Belţag-Molid.

Intrarea României în război de partea Antantei produce mari schimbări. Spre finalul războiului soldaţii români bucovineni aflaţi în Imperiu se înrolează în Legiune şi se întorc în patria întregită după ce Congresul General al Bucovinei hotărăşte la 28 noiembrie 1918 Unirea cu patria mamă. De pe front nu se mai întorc acasă peste 50 de eroi rămaşi pe câmpurile de luptă.

 

Integrarea pe Statul Român

Unirea a dat un impuls dezvoltării economice şi social politice. Primele iniţiative sunt cele privind refacerea fabricilor avariate sau distruse sau construirea altora noi.

Criza economică stopează demarajul economic, unele fabrici îşi închid porţile. Creşte şomajul, iar acţiunile sindicale se intensifică până în 1932 apoi îşi pierd din amploare.

Până la noul război au loc importante realizări : se construieşte localul Primăriei (1934-1937), se reface sediul Primăriei Bucşoaia, se construieşte Şcoala Bucşoaia (1936) inaugurată în prezenţa regelui Carol, Voievodului Mihai, Gheorghe Tătărescu, Ion Nistor şi alte personalităţi. În iulie 1937 se constuieşte tabăra străjerilor, o casă de odihnă la Frasin.

Terenul agricol era puţin. Din totalul de 799 de exploataţii agricole în 1941, 53 de gospodării aveau sub 10 ari şi 324 nu depăşeau 1 ha.

 

Al doilea război mondial

După ce războiul începe şi se trece Prutul, la Frasin începe deja construirea fortificaţiilor de apărare pe Obreja, Dealul Bucşoii, pe malurile râului Suha pe lungimi ce la început depăşeau 340 m. După ce soarta războiului se înclină de partea sovieticilor, în martie 1944 frontul se apropie implacabil de Carpaţi. În acest timp se înmulţesc delictele silvice, germanii incendiau în retragere gospodării, luau vite, cherestea.

S-a creat Detaşamentul „Colonel Aurel Constantinescu” pentru apărarea intrării în munţi pe Moldova şi Suha în sus. Acesta era flancat de unităţi germane din Corpul 78 din Divizia 3 Munte, baterii de tunuri şi subunităţi de mitraliere grele. Actul de la 23 August a salvat Frasinul de a deveni teatru de război pe termen lung. Populaţia este evacuată în Oltenia. Luptele organizate în pripă se dau pe aliniamentul Mălini-Voroneţ-Stulpicani. Fortificaţiile de la Frasin sunt părăsite că erau inutile. Corpul 50 sovietic înaintează pe şoseaua spre Câmpulung şi Moldoviţa, iar cotele înalte erau cucerite pe rând de Companiile Regionale de Grăniceri de sub comanda Colonelului Teodorescu. Pagubele materiale sunt imense la fabrici, gară, calea ferată şi toate pădurile au fost aruncate în aer. 20 de clădiri sunt distruse, 42 asediate dar neinventariate rămân pagubele din păduri cu arborii retezaţi sau distruşi şi terenurile agricole pline de cratere ale proiectilelor. Sovieticii cantonaţi aici între lunile septembrie şi noiembrie distrug întreg sistemul de fortificaţii.

Războiul se îndepărtează spre Câmpulung dar, în urma luptelor rămân urme adânci. Activităţile de refacere a infrastructurii durează mai bine de 8 ani.

Informaţii puse la dispoziţie de Primăria Oraşului Frasin

 



Aşezare geografică

Dacă vii dinspre Suceava, îndată ce părăseşti oraşul Gura Humorului îndreptându-te spre Câmpulungul Bucovinei întâlneşti, după numai 7 km, această aşezare cu rezonanţă forestieră, în componenţa ei intrând şi localitatea Bucşoaia, satele Doroteia şi Plutoniţa.

Frasinul este situat la întretăierea coordonatelor de 47°32'18'' latitudine nordică şi 24°48'09'' longitudine estică.

Oraşul are o poziţie geografică avantajată de o serie de factori:

-         situarea relativ centrală în judeţ

-         se află la confluenţa Moldovei cu Suha Bucovineană

-         se găseşte pe traseul unor importante căi de comunicaţie : DN-17(E 576), vechi drum comercial ce unea Suceava de Bistriţa şi CFR -502 Ilva Mică- Suceava ce leagă inelul intern carpatic de cel extern

-         relieful pantelor, bine împădurit, oferind lemn din belşug dând ocupaţie locuitorilor şi nume aşezării

Vecinii sunt: oraşul Gura Humorului în partea de răsărit iar comunele Mănăstirea Humorului, Vama şi Stulpicani la nord , vest şi sud. În sud-est se găseşte comuna Slătioara. Marginile administrative au un perimetru de aproape 35 km în formă triunghiulară ce se poate înscrie într-un cerc cu raza de 5,3 km, cu centrul chiar pe Dealul Frasin.

Oraşul însumează 8731 ha din care :

-         păduri 5328 ha…..61%

-         teren agricol 3051 ha…..35%

-         construcţii, ape, drumuri şi teren neproductiv 352 ha…… 4%

Ierarhizând, se poate arăta că oraşul Frasin este al cincilea ca suprafaţă după Broşteni, Vatra Dornei, Câmpulung Moldovenesc şi Dolhasca (Suceava este al X-lea), iar din totalul unităţilor administrative din judeţ, ocupă poziţia 27.

Informaţii puse la dispoziţie de Primăria Oraşului Frasin

 



Relief

Oraşul este situat pe discontinuitatea dintre grupele nordică şi centrală a Carpaţilor Orientali. Culoarul transversal al Moldovei s-a adâncit şi s-a dezvoltat lateral pe afluenţi individualizând o depresiune erozivă omonimă, în roci fiabile, între defileul de la Molid, în amonte şi strâmtura din aval, de la Cotu Buhii. Depresiunea atinge 23 km² în suprafaţă şi, comparând-o cu celelalte depresiuni înşiruite pe Moldova este a doua după Câmpulung, ce ajunge la 25 km² şi mai mare decât Humor, Molid, Vama, Sadova, Fundu Moldovei şi Pojorâta. În acestă depresiune, pe terasele mai joase, până la 35 m sunt amplasate casele localităţilor componente.

Formele geomorfologice înalte aparţin geologic Pânzei de Tarcău şi formează un amfiteatru în jurul depresiunii. Contactul morfologic cu fruntea Pânzei de Audia se observă în partea de sud-vestică dincolo de pâraiele Branişte şi Slatinii (Şandru) spre Ghirileu şi Mg. Sărată.

Cutele pânzei halogene s-au revărsat şi faliat spre est acoperind Platforma Moldovenescă, astfel că la Frasin rocile specifice ale platfomei s-au afundat. Forajul a ajuns la 3340 m la cretacic iar foreza sondei s-a oprit la platformă la 4005 m adâncime. Acest loc, prundul Bucşoii este şi cel mai vestic, unde a fost identificată platforma, la 10 km de marginea omogenului carpatic.

 În profil transversal toate culmile au aspect de hogback, cu înclinarea foarte mare a stratelor şi falii ale cutelor foarte strânse. Între P. Piscului şi Runcu Ochean sunt evidenţiate 5 digitaţii ce apar în relief azi prin culmi ascuţite: Merţuri, Bârloage, Potu ş.a, modelate din sarmaţian încoace.

Rocile caracteristice sunt gresii, greso-calcare, argile, etc., grupate în formaţiunile de Izvor ce apar în Valea Seacă, de Straja cu argile roşii şi verzi de vârstă tot paleocenă de la V. Seacă şi P. Dorotei. Stratele eocene aparţin litofariesului de Doamna ce urcă de Cotu Buhii până la Pietrele Doamnei cu bancuri groase de gersii calcaroase şi calcare dure, iar litofariesul de Tazlău apare în vestul celor de Doamna.

Pe versantul stâng al Moldovei, în apropierea P. Piscului într-o deschidere cu gresie marmoroasă a fost identificat un punct fosilifer cu numuliţi, operculine şi discocychine de către academicianul L. Ionesi.

Informaţii puse la dispoziţie de Primăria Oraşului Frasin



Climă

Regiunea Frasin nu poate fi izolată de procesele şi fenomenele globale, de aceea radiaţia solară şi circulaţia atmosferei generată de variaţiile de presiune la sacră continentală determină climatul, iar suprafaţa activă-relieful cu ce este pe el, prin altitudine, orientare etc., particularizează regimul dinamicii elementelor climatice la nivelul Depresiunii Frasin.

Radiaţia solară specifică munţilor este de 110-112,5 kcal/cm², din care sezonului cald îi sunt repartizate între 82 şi 85 de kcal/cm². Pe văile înguste ale Braniştei, Doroteiului, Cetăţuiei şi a Văii Seci, pe pantele umbrite precum şi datorită umidităţii accentuate se însumează cantităţi de căldură sensibil mai reduse.

Regimul nebulozităţii ajunge la 6-6,5 zecimi, cu peste 40 de zile de, cer senin şi 100-120 de zile cu cer acoperit.

Circulaţia generală a atmosferei este dirijată în funcţie de centrii barici continentali. Aerul siberian spre exemplu, poate pătrunde uşor în depresiune iarna deoarece altitudinea reliefului înalt nu depăşeşte 100 m faţă de nivelul Podişului Moldovei. Pe de altă parte, suprafeţele mari ocupate de pădure, 61% din teritoriul administrativ şi în special de conifere sunt mai răcoroase în comparaţie cu pajiştile ce le mărginesc.

Temperatura medie anuală este de 6°, ceva mai scăzută decât media judeţului de 7,4°.  Lunii ianuarie îi sunt caracteristici medii sub 6°. Iarna durează din decembrie până în martie, rare cazuri când se instalează în noiembrie şi întârzie până în aprilie. Prima zi cu îngheţ este la 1 octombrie, ultima la 1 mai. Asprimea iernii este provocată de scăderea accentuată a radiaţiei solare, de advecţia şi staţionarea în depresiune a aerului rece, greu dislocat şi împrospătat.

Primăvara vine brusc şi prezintă două salturi termice faţă de iarnă, primul prin martie. Temperatura medie a lunii aprilie urcă la 5°C. Prima zi cu temperaturi ce depăşesc 0° este 1 martie, de 5° după 1 mai, iar după 1 iunie depăşeste 10°.

Începutul verii este răcoros datorită aerului rece venit de pe munţii din vest, după instalarea circulaţiei generale atlantice şi din cauza cantităţilor mari de precipitaţii. În iulie media termică este de 16°C.

După 15 august, vremea devine mai secetoasă şi, în condiţii anticiclonale, ziua este cald, dar seninul nopţilor face ca aceasta să fie reci anunţând apropierea toamnei cu primele brume în a doua decadă a lunii septembrie.

Circulaţia atmosferică se menţine vara canalizată pe culoarul Pojorâta-Humor, combinată cu cea nordică. Aceasta din urmă aduce vara răcoare, instabilitate şi ploi prelungi. Masele baltice sunt orientate şi de direcţia culmilor principale din Obcini.

Circulaţia sudică, născută ca urmare a creşterii presiunii în nordul Africii se manifestă la sfârşitul lunii iulie-începutul lunii august. Se pot produce şi ploi ca urmare a ascensiunii rapide a aerului spre vârful munţilor generând precipitaţii scurte cu fenomene electrice importante.

În general viteza vânturilor este moderată. Chiar ziua din cauza fenomenului de turbulenţă şi se înteţeşte iarna.

Brizele abia se simt şi doar prin efectul lor.

Seara, aerul depresiunii este încărcat, pâclos, fumul se instalează deasupra oraşului, iar dimineaţa, ceaţa urcă uşor pantele însorite. Spre orele 9-10 aerul este deja primenit, proaspăt şi curat.

În general precipitaţiile sunt suficiente şi optim repartizate anual, pe sezoane.

Informaţii puse la dispoziţie de Primăria Oraşului Frasin



Vegetație și faună

Pădurea de fag este definitorie peisajului obcinilor. Diferența redusă de altitudine de la lunca Moldovei până spre cele mai înalte vârfuri, la Frasin e doar 300-400 m și nu a produs o etajare evidentă, care este azi ca și cu câteva secole în urmă aceeași.

Plantațiile, preponderent cu molid, au schimbat fața naturală a pădurii actuale. Acestea s-au retras începând din sec. XVIII-lea. Au luat ființă izlazuri și fânețe, în apropierea așezărilor.

Conspectul floristic de pe teritoriul Frasinului cuprinde aproximativ 236 de specii, aparținând la 36 de familii, cu elemente central-europene, euroasiatice, și, în număr mai redus, pontice, sub mediteraneene-ce apar sporadic sau accidental.

În Frasin pot fi admirați taxoni valoroși și ocrotiți precum primul strob, zadă, bulbucii, scoruș, mălin, lăcrămioare, viorele, ghiocei, arnica, gladiola sălbatică, leurda, șopârlița.

Florile vegetației de „mull” de o mare diversitate te îmbie primăvara la drumeție iar fructele de pădure-fagi, zmeură, mure și bureții, sunt din abundență. Dintre aceștia din urmă enumerăm: bureții negri, păstrăvul, hribul-regele ciupercilor, gălbiorii, hulubițele, iar spre toamnă râșciovi, creasta cocoșului, și ghebele. Toate înglobează mediul din această zonă, iar fauna completează în mod fericit un peisaj ce trebuie vizitat, cercetat și protejat: cerbii și ciute, capre, mistreți, iepuri, vulpi și lupi, jderi, dihori, urși, cocoși, cuci, și multe altele.

Informații puse la dispoziție de Primăria Orașului Frasin



Economie

Activitatea economică locală este predominant industrială: industrializarea şi prelucrarea lemnului,construcţii civile şi industriale,extracţia gazului metan.

Agricultura, văile cu poduri de terase n-au permis extinderea suprafeţelor agricole. Evident că în timpul istoric pădurile s-au retras în favoarea izlazurilor şi fâneţelor. Reforma interbelică n-a fost semnificativă şi nici cea din 1945 datorită rezervei foarte reduse de pământ. Astăzi modul de utilizare a terenurilor are aproape aceeaşi structură de la ultima împărţire administrativ-teritorială.

Suprafaţa administrativă - 8731 ha

Teren agricol - 3060 ha

Arabil - 560 ha

Păşuni - 1283 ha

Fâneţe - 1210 ha

Livezi - 7 ha

Suprafaţa agricolă acoperă 35% din teritoriu şi doar 6,4% este arabil. Culturile specifice sunt porumbul, cartoful, plante furajere.

Fâneţele şi păşunile oferă posibilitatea creşterii animalelor. La Frasin este un interes constant pentru creşterea vitelor mari şi a oilor, mai ales în satele Doroteia şi Plutoniţa.

Informaţii puse la dispoziţie de Primăria Oraşului Frasin



Turism

-         Obiective din Frasin

 

Obiectivele fizico-geografice din Frasin sunt : Pietrele Doamnei, Răsuflătoarea și punctul fosilifer.

Pietrele Doamnei de pe hotarul dintre Mănăstirea Humorului și Frasin sunt niște stânci în situ-înalte de peste 10 metri alcătuite din gresie dură. Rezistența la eroziune a gresiilor eocene au făcut să se mențină până azi zvelte.

Răsuflătoarea este o peșteră, de fapt o fisură largă încât poate pătrunde un om și adâncă de 35 de metri în hock backul gresiei de pe Merțuri. Cu o coardă se poate pătrunde în interior. S-a format sub impulsul cutării tectonicii și deversării cutei-solzi spre Platforma Moldovenească în Paleogen.

Punctul fosilifer identificat de geologi în râpa Dealului Frasin are fosile în euisian (Eocen) printre care amintim: Nummulites, Assilina, Operculina ș.a toate aceste obiective se găsesc în stânga Moldovei pe interfluviul Obcinei Mari dintre Frasin și Mănăstirea Humorului.

Frasinu, dezvoltat „în umbra” monumentelor da valoare mondială de la Voroneț, Humor și Moldovița, multă vreme și-a legat numele de Tabăra Bucșoaia.

Informații puse la dispoziție de Primăria Orașului Frasin

 

-         Manifestări culturale importante organizate în Frasin și în zonele învecinate :

Manifestările artistice și sărbătorile populare tradiționale din tot cursul anului aduc în atenția publicului larg spiritul viu, autentic al meleagurilor bucovinene, prin portul popular, cântece și dansuri, obiceiuri străvechi – festivaluri de artă plastică, de folclor, de datini și obiceiuri.

 

Frasin

Hora Bucovinei, își propune să pună  în valoaret radițiile și obiceiurile pastorale bucovinene. Activitățile manifestărilor sunt diverse: spectacole folclorice, expoziție de stâni din diferite zone ale Bucovinei (cu demonstrații privind muncile specifice într-o stână), parada bacilor bucovineni, expoziții culinare cu produse specifice stânei. Esența manifestării însă este urcatul oilor pe munte, moment urmat de petreceri câmpenești de la care nu pot lipsi cântecele și dansurile populare, vinul și țuica, cașul și berbecul la proțap.

 

Gura Humorului

Festivalul ”Zilele Humorului” reunește o serie de evenimente culturale și sportive de importanță națională, printre care și Festivalul Național de Caricatură și Literatură Umoristic㠄Umor la……..Gura Humorului”;

Festivalul ”Toamna la Voroneț”, un festival-concurs unde se întrec cei mai buni cineamatori, notați și premiați de jurii formate din specialiști de frunte din lumea filmului;

Târgul de Paști desfășurat la Muzeul Obiceiurilor Populare din Gura Humorului;

 

Câmpulung Moldovenesc

Festivalul Internațional de Folclor “Întâlniri Bucovinene” este un eveniment multicultural, care are menirea de a-i aduna la un loc pe toți bucovinenii, indiferent de țara în care locuiesc, reușindu-se astfel să se consolideze legăturile dintre aceștia. Festivalul reunește an de an participanți din Polonia, Slovacia, România, Ungaria si Ucraina, făcându-se astfel  o promovare a Bucovinei ca un posibil model de înțelegere și conviețuire armonioasă, prin păstrarea identității culturale și naționale;

Serbările Zăpezii, organizate anual în luna ianuarie, cuprind competiții de săniuțe, schi, snowboard, jocuri distractive;